Mierea de molid are culoare verde inchis iar cea de brad este galben-aurie. Ambele contin 25,68% melezitoza (datorita urmelor de rasina continute). Este apreciata de bolnavii de plamani si contine un puternic bactericid, inhibina, produs al unei enzime. Enzima producatoare a inhibinei este o glucozooxidaza care in prezenta aerului produce din fructoza hidrogen-hiperoxid. Inhibina este cunoscuta in medicina pentru efectul ei sterilizator. Cand timpul este calduros mierea de brad nu ridica probleme si se extrage cu usurinta. Insa, pe timpul iernii, mierea de brad cristalizeaza in faguri si de aceea trebuie evitat pastrarea peste iarna in faguri (lasa si multe reziduuri cauzate de rasina). In general, mierea de conifere, atat cea de brad, cat si cea de molid are o puternica actiune antiseptica si antiinflamatoare fapt pentru care utilizarea ei in bronsite sau afectiuni urinare este benefica. Este un bun indulcitor al ceaiurilor pectorale.
Mierea de brad si mierea molid, pin, jep si larice este de fapt o miere de mana, albinele lucratoare, adunand de fapt mana depusa pe ramurile si pe acele coniferelor.
Mierea de brad este si un bun laxativ si diuretic, fapt care o face cautata si in tratamentul bolilor de rinichi sau a infectiilor urinare.




